Riscul cardiometabolic reprezintă riscul global de apariţie a diabetului zaharat de tip II sau/și a bolilor cardiovasculare. Potrivit Ministerului Sănătății, printre factorii care premerg riscul cardiometabolic se numără: obezitatea, manifestată prin circumferința abdominală crescută (≥102cm la bărbați și ≥ 88cm la femei), trigliceride crescute (≥ 150 mg/dL), HDL-colesterol scăzut (<40 mg/dL la bărbați și <50 mg/dL la femei), hipertensiunea arterială și glicemia a jeun crescută.
„Unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiometabolic, în creştere îngrijorătoare la toate categoriile de vârstă, este obezitatea, în special obezitatea abdominală, provocată de alimentația dezechilibrată și de sedentarism. Și alţi factori precum fumatul, creşterea LDL-colesterolului, hiperglicemia, influențează riscul cardiometabolic. Unii factori sunt responsabili pentru apariția hipertensiunii arteriale și a unor afecțiuni grave precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, dar și pentru apariția diabetului de tip II. Pentru a evita boala și pentru a ține sub control nivelul colesterolului și al tensiunii arteriale, populația ar trebui să fie foarte atentă la stilul alimentar şi de viaţă pe care îl adoptă și să consume alimente hrănitoare, fără sare, grăsimi sau zahăr în exces, aşa cum sunt legumele, fructele, iaurtul, care reduc riscul cardiometabolic și influențează pozitiv starea generală a organismului” a declarat prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române.
Un aliment confirmat că poate reduce riscul cardiometabolic, dacă este consumat frecvent, este iaurtul, potrivit prof. dr. Nicolae Hâncu. Mai multe studii efectuate la nivel mondial au demonstrat efectul protector asigurat de consumul de iaurt în prevenirea diabetului de tip 2 și în combaterea obezității.
Adolescenţii – noua grupă de risc?
Potrivit studiului HELENA efectuat pe mai mult de 3000 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12,5 – 17,5 ani din 8 țări europene, iaurtul crește nivelul de calitate al dietei, scade riscul cardiovascular și asigură o valoare mai mică a circumferinței taliei, reduce excesul de grăsime corporală și abdominală, prin mecanisme complexe care pot să implice factori precum: aportul de calciu, creșterea eliminării fecale a acizilor grași, controlul apetitului, calitatea foarte bună a proteinelor, îndeosebi a proteinelor serice (din zer), pentru creșterea musculară sau influența benefică a bacteriilor probiotice din iaurt asupra florei intestinale, a cărei structură s-a dovedit a fi diferită la copiii obezi în comparație cu cei normoponderali.
Studiul a mai relevat și că deși 62% dintre fete și 59% dintre băieți au cunoștințe teoretice despre nutriție, nivelul de cunoștințe nu se corelează cu indicele de masă corporală al adolescenților. Explicaţia este că, în practică, adolescenții consumă doar 1/2 din cantitatea recomandată de fructe și legume și mai puțin de 2/3 din cantitatea de lactate recomandată într-o alimentaţie corectă. În schimb, tinerii consumă carne, grăsimi și dulciuri în exces. Aportul caloric mediu zilnic din băuturi îndulcite depășește 230 kcal. Mai mult decât atât, adolescenții petrec aproximativ 9 ore pe zi în activități sedentare. Este, aşadar, necesar un efort din partea tuturor – medici, familie, profesori, societatea civilă, pentru a-i convinge pe copii şi tineri de importanţa deprinderii unor obiceiuri alimentare şi de viaţă corecte, pentru a se bucura de sănătate de-a lungul vieţii şi a-şi putea împlini visele.
Alianţa iaurt – sănătate a trecut şi proba timpului
Iaurtul este un aliment milenar, faimos pentru beneficiile sale asupra sănătăţii şi longevităţii. Ştiinţa modernă reinterpretează în termeni medicali ceea ce culturile străvechi consemnaseră pe baze empirice.
Un alt studiu de referință pentru relația dintre iaurt și riscul metabolic este EPIC-Norfolk, realizat pe un eșantion de 4000 de persoane adulte, monitorizate pe parcursul a 11 ani. Studiul a fost publicat în 2014 în revista Diabetologia, relevând că persoanele care obişnuiesc să consume frecvent iaurt, în medie 4,5 porţii pe săptămână, au prezentat un risc cu 28% mai mic de a se îmbolnăvi de diabet zaharat de tip II.
„Iaurtul are o serie de proprietăți importante. Anumiți nutrienți, precum proteinele, riboflavina, vitaminele B6, B12, calciu, potasiu, zinc, magneziu, sunt mai concentrați în iaurt decât în lapte, ca urmare a procesului de fermentație și a rețetelor. Astfel, iaurtul poate conține cu 20-100% mai mulți nutrienți decât laptele. Mai mult decât atât, aciditatea iaurtului crește biodisponibilitatea unor nutrienți, cum este calciul. În ceea ce privește fermenții, respectiv probioticele din iaurt, ei au efecte pozitive asupra organismului, ajutând digestia parțială a lactozei din lapte și furnizând, totodată, enzima β-gal, care continuă descompunerea lactozei după consumul iaurtului”, a mai explicat prof. dr. Nicolae Hâncu.
Ca parte a unei alimentaţii echilibrate, iaurtul are beneficii de necontestat asupra sănătății, mai arată un alt studiu publicat în prima parte anului 2015, în Jurnalul European de Nutriție. Studiul a analizat asocierea dintre consumul de iaurt, obiceiurile alimentare și factorii de risc cardiometabolic. Studiul a fost efectuat pe 664 de participanți sănătoși, cu valori diferite ale indicelui de masă corporală (IMC), cărora le-au fost urmărite obiceiurile alimentare și, în mod specific, consumul de iaurt. Față de neconsumatori, cei care consumă iaurt au avut greutate corporală mai scăzută, o circumferință mai mică a taliei și niveluri mai mici de colesterol și insulină. Şi la subiecţii supraponderali sau obezi consumul de iaurt se asociază cu îmbunătăţirea profilului de risc cardio-metabolic.
Fiind o parte importantă a unei diete sănătoase, bazate pe fructe, legume și cereale integrale, iaurtul se integrează perfect într-un stil sănătos de alimentație.
